Situată pe valea râului Râul Sâmbăta, Mănăstirea Brâncoveanu stă adăpostită astăzi, ca şi odinioară, sub înaltele galerii de piatră ale Munţilor Făgăraş.
Mănăstirea este renumită ca loc de reculegere și perelinaj.
Informații generale
- Confesiune ortodoxă
- Hram Adormirea Maicii Domnului, 15 august
- Anul sființirii: 1698
- Așezământ monahal de călugări
- Localizare: România, Localitate Sâmbăta de Sus, județul Brașov, Stațiunea Climaterică Sâmbăta 507267
- Coordonate GPS: 45.6903412 – 24.7948414
- Ctitor • Constantin Brâncoveanu • Regele Mihai I
Galerie foto Manastirea Brancoveanu:
Istoria Mănăstirii Brâncoveanu
Mănăstirea Sâmbăta, cunoscută și sub denumirea Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, este un așezământ monahal de călugări. Inițial, a avut o biserică de lemn având dublu hram (Adormirea Maicii Domnului și Izvorul Tămăduirii), fiind construită în 1657, din inițiativa vornicului Preda Brâncoveanu. Între anii 1696 – 1707 s-a construit o biserică de zid, prin grija domnitorului Constantin Brâncoveanu. Picturile murale interioare au fost executate în 1766, de zugravii Ionașcu și Pană. Mănăstirea a fost dărâmată cu tunul de generalul habsburgic Preiss în 1785, în timpul răzmerițelor religioase din Ardeal.
Informatii preluate de pe ro.wikipedia.org
Principii calvini au încercat să calvinizeze mănăstirea la sfârșitul secolului al XVII-lea, cu greu reușind să scape de aceste amenințări. Însă atacurile nu s-au oprit aici pentru că principalul lor scop era să deznaționalizeze românii și credința ortodoxă a acestora.
Domnitorul Constantin Brâncoveanu a fost cel care a salvat Ortodoxia română de pericolul catolicizării și a întemeiat în Sâmbăta de Sus o mănăstire ortodoxă, simbol al unității de neam și credinței românilor de pe ambii versanți ai Carpaților.
Au existat numeroase persecuții religioase de către stăpânirea austro-ungară și odată cu ele și numeroase victime. Schimbarea credinței strămoșești reprezenta o amenințare destul de mare deoarece ar fi condus la pierderea identității naționale. Bisericile și mănăstirile ortodoxe i-au ajutat pe românii ortodocși în această luptă pentru credință, aceasta fiind principala cauză pentru care a început calvarul distrugerii mănăstirilor și bisericilor din Transilvania. Generalul vienez Bukow a distrus peste 150 de mănăstiri, însă multă vreme administrația austro-ungară nu a îndrăznit să se atingă de Mănăstirea Brâncoveanu.
În 1714 domnitorul Constantin Brâncoveanu a fost decapitat de către turci, iar Curtea din Viena a ținut seama de principala moștenitoare, soția acestuia, doamna Marica, și mai apoi de ultimul nepot rămas în viață al domnitorului.
La cererea administrației catolice, în 1785, Viena a trimis pe generalul Preiss să distrugă mănăstirea Brâncovenilor. Biserica a fost ruinată și chiliile distruse complet. Astfel, Mănăstirea Brâncoveanu, ultimul simbol și apărător al religiei ortodoxe românești din Țara Făgărașului a fost distrusă în anul 1785.
Urmașii familiei Brâncoveanu au locuit multă vreme în palatul brâncovenesc din Sâmbăta de Sus care era la 10 km depărtare de mănăstire. În 1922 Ministerul Domeniilor a predat Mitropoliei din Sibiu domeniul brâncovenesc împreună cu rămășițele mănăstirii și toată incinta mănăstirească.
În decursul a celor 140 de ani de la distrugere, au existat multe încercări de a se restaura mănăstirea. Mitropolitul Dr. Nicolae Bălan a avut cinstea de a deveni al doilea ctitor al Mănăstirii Brâncoveanu care a început o restaurare completă în anul 1926, iar în 1946 aceasta a fost și sfințită.
Manastirea Brancoveanu – Sambata de Sus – biserica veche
Mitropolitul Nicolae Bălan a vrut să păstreze pictura veche din interiorul bisericii și arhitectura specifică stilului brâncovenesc, stil apărut la sfârșitul secolului al XVII lea și începutul secolului al XVIII lea în Țara Românească.
Și la exterior acest monument este foarte frumos. Decorația în piatră a încadrărilor de la uși și ferestre și pilastarii sculptați a panourilor de piatră traforată din pridvorul bisericii o fac foarte deosebită și specială. Biserica este un monument vrednic de epoca lui Brâncoveanu și prin brâul de cărămidă așezat în zimți, acoperișului de șindrilă și prin turla octogonală la exterior și cilindrică în interior.
Biserica este organizată în formă de cruce și este împărțită în altar, naos, pronaos și pridvor, aceasta fiind împărțirea clasică, folosită la aproape toate bisericile construite în acea epocă. Pictura din pridvor cuprinde scene din Vechiul Testament, Judecata de apoi, Raiul și Iadul.
Pridvorul este legat de pronaos printr-o ușă de lemn de stejar, deasupra aflându-se pisania săpată în piatră. Pe peretele din vest este pictată Maica Domnului și se află și tabloul votiv al ctitorilor Brâncoveni.
În naos pot fi regăsite cinci registre de pictură: sfinți mucenici, prooroci, scene din Noul Testament, Învierea Domnului și Schimbarea la Față. Pictura din altar e dispusă în patru registre: Maica Domnului pe tron, Împărtășirea Apostolilor, Sfinți Ierarhi aceștia din urmă fiind organizați în două registre.
Mai jos de biserică, la aproximativ 50 de metri, Mitropolitul Nicolae Bălan a reconstituit și vechea clopotniță unde, până în 1997 au fost adăpostite 5 clopote a căror greutate depășește 2000 kg.
Muzeul Manastirii Brancoveanu Sambata de Sus
După ce s-a sfințit mănăstirea s-a amenajat și muzeul, care, împreună cu biblioteca, este o altă piesă ce apărea în planurile inițiale de construcție.
Muzeul este amplasat în mansarda amenajată în acest scop, în partea de sud a clădirii. A fost inaugurat în anul 1996 și este o colecție de obiecte strânse de Înalt Prea Sfințenia Sa. Mulți oameni cunosc această colecție sub numele de „Colecția Antonie Plămădeală”, un mare iubitor de cultură și pasionat de antichități, documente și obiecte vechi. Acesta a călătorit mult prin străinătate și a strâns obiecte din întreaga lume ce pot fi admirate la muzeul Mănăstirii Brâncoveanu.
În muzeu pot fi regăsite o colecție de manuscrise, cărți vechi și scrisori ale I. P. S. Antonie. Cărțile sunt foarte variate ca domeniu, perioadă a apariției și limba în care sunt scrise. Aici mai pot fi regăsite și câteva incunabule, cărți manuscrise persane și arabe.
Dacă e să ne referim la cărțile românești, atunci ar trebui să menționăm și „Cartea de învățătură” apărută la Iași în 1643 și o „Evanghelie” apărută la București în 1682. Să nu uităm nici de valoroasa colecție de scrisori ale I. P. S. Sale, în care pot fi regăsite semnături ale unor personalități precum: Dumitru Stăniloae, Emil Cioran, Tudor Arghezi, Geo Bogza, Mihail Sadoveanu, Nicolae Steinhardt, Ioan Alexandru, Bill Clinton și așa mai departe.
În zilele noastre, se continuă atelierul de pictură pe sticlă, iar meșterii realizează lucrări unice apreciate atât în țară cât și peste hotare. Muzeul găzduiește și o serie de icoane vechi pe lemn sau sticlă, deosebit de valoroase.
Tot de o mare valoare este și colecția numismatică în care pot fi găsite sute de monede antice și vechi, ce provin din donația Domnului Dominik Nicol, un vechi prieten al I. P. S. Sale.
Trebuie să amintim și de obiectele de cult, obiecte ce aparțin Bisericii Ortodoxe precum: cruci, potire, discuri dar și obiecte ce aparțin Bisericii Romano-Catolice, Anglicane sau Evanghelice. Se poate vedea și o colecție de veșminte liturgice ortodoxe, dintre care se remarcă în mod deosebit o bederniță brodată în fir de aur, argint și perle naturale și un veșmânt arhieresc care a aparținut Sfântului Iosif de la Partos.
Cum ajungi la Mănăstirea Brâncoveanu ?
Dacă ești cu mașina și vii din București poți ajunge la Mănăstirea Brâncoveanu poti ajunge aici în aproximativ 4 ore.
Indicații de orientare: https://goo.gl/maps/5XLtAwKPrjC2
Din Brașov poți ajunge la Mănăstirea Brâncoveanu în aproximativ 4 ore.
Indicații de orientare: https://goo.gl/maps/zP8TFmJaRZr
Cauti un loc unde să te cazezi dacă vii in prerelinaj la Manăstirea Brâncoveanu?
Te așteptăm la Pensiunea Transilvania Sâmbăta de Sus. Vezi detalii despre cazare aici.